Monthly Archives: July 2014

Dezastru pe iaht!

yahtGeorge Gerard avusese o viață frumoasă. De la 18 ani lucrase ca băiat de mingi la un club de golf. La 21 de ani deja era pe picioarele lui, împrietenindu-se cu mari jucătorii de la selectul club de golf. Tot ce câștiga (undeva la 200 de dolari zilnic – bacșiș), punea la bancă. În trei ani câștigase o mică avere.
Apoi, toți banii i-a pariat într-o zi la cursele de câini. Pronia a făcut să parieze o sumă mare pe un câine carea avea cota de 40 la 1. Ogarul pe care pariase a câștigat la un bot de următorul clasat, favoritul aflat înr-o zi teribil de nasoală.
A luat banii de casă și i-a băgat înapoi în bancă. Peste câteva zile și-a cumpărat o căsuță la marginea mării. O luase la o licitație, pe un preț de nimic. Și-a reconsolidat-o cu ajutorul unor prieteni. Și vorbesc prieteni adevărați, nu noi cunoștințe, din ce în ce mai amabile față de omul cu bani.
În jumătate de an își făcuse o vilișoară de toată frumusețea. Avusese ceva probleme la piscina din mijlocul vilei, dar le-a rezolvat, câutând pe internet “comanda aici electropompe submersibile la Shop Einstal.”
A vândut apoi vila unui jucător de la clubul de golf. George știuse să-și păstreze proverbialul loc de “bună ziua“, pe oriunde se dusese. Așa, a vândut vila pe-o sumă frumușică. Un milion de dolari.

Jumătate din bani i-a pus în bancă, iar de jumătate și-a luat un iaht frumușel. Nu cine știe ce ambarcațiune, însă cochet, exact pe gustul lui.
De mic era fascinat de cărțile lui Jules Verne și avea gânduri să devină mare căpitan de vas. Acum avea un iaht personal (de-i ținea și loc de casă), putea să navigheze oriunde și oricând. În 15 ani a vizitat toată lumea, cunoscând oameni, cucerind femei, câștigând la cazino.
Într-o bună zi a pornit înapoi către casă. I se făcuse dor de locurile natale. Cine spune că a uitat de unde a plecat e un tâmpit. Aia nu se va uita niciodată, oricât de frumos sau de nasol a fost locul acela.
Pe iaht avea acum doi labradori, un papagal vorbitor, doi prieteni buni și soția lui. Se însurase în urmă cu 7 ani în Monte Carlo, c-o femeie superbă, pe care se chinuise un an s-o cucerească.
Totul părea să-i meargă bine lui George. Parcă și Dumnezeu îi zâmbea, făcând ca majoritatea afacerilor pe care le începea să-i aducă destui bani. George, la rândul lui, ajutase cât putuse în jurul său. Crease două școli și-o grădiniță într-un oraș sărac din Brazilia, salvase de la înec doi turiști de pe malul Sardiniei, împiedicase uciderea unui diplomat chinez la Koln, pierzând controlul asupra bolidului său și izbindu-se de-o mașină de pe contrasens, care abia-și deschisese geamurile, în timp ce un ucigaș plătit se pregătea să împuște diplomatul.

Plecând din Brazilia peste ocean, către Franța, locul său de baștină, călătoria părea că se va petrece fără pic de probleme…

Va urma!

CISS – imprimanta viitorului?

mg5450_1Auzisem acum câțiva ani de sistemul CISS – un sistem revoluționar de cartușe de imprimantă. Ceva care costa mai puțin decât cartușul standar și care printa de 20 de ori mai mult. Sincer, am fost sceptic la auzul acestei vești.
– Altă găselniță pentru prostime, or să dea milioane pe sistemul ăla apoi vor reveni la cartușele normale.

Însă, m-am înșelat. Și-am văzut când am luat o imprimantă nouă. Nivelul din cartuș (și la color și la negru) era de 25%. Am întrebat la ei, crezând că e o eroare, că n-am știut eu să-mi instalez imprimanta. Mi s-a răsuns că așa-s toate cartușele “standard” care vin din fabrică, la o imprimantă nouă.

Apoi mi-am dat seama că așa se câștigă banii. Prin vânzarea consumabilelor, nu din vânzarea imprimantelor. Doar câte imprimante să-ți cumperi? Așa cartușul trebuie schimbat.

Ziceam c-am găsit soluția în reîncărcări cartușe. Nu știu cum unii au avut “bafta” să își reîncarce cartușele în mod profesionist, eu am dat numai de habarniști. Îmi încărcau cartușul, dădeam jumătate din banii pe un cartuș nou și-mi mergea două zile. Apoi ba se bloca, ba nu mai scotea, ba se înfunda, fel de fel. Așa că m-am lecut și de modalitatea asta.

Și mi-am adus aminte de sistemul CISS. Și-am căutat să văd dacă e într-adevăr bun de ceva, sau e doar un produs ineficient, c-o strategie bine pusă la punct de marketing.

Și până nu l-am văzut pus în practică la cineva, nu am crezut nimic din capacitățile astea “uimitoare” ale unei imprimante foto cu sistem CISS. Am fost zilele trecute la un prieten care a listat vreo 4 cărți de povești. Vorbesc de cărți vechi, care unele nici nu mai există la bibliotecă, fiind casate. Nu știu de unde făcuse rost de ele, însă când ai bani, aproape orice e posibil. Așa că a listat omul cărțile alea fără probleme. Însă-mi rămâne întrebarea: “Cine-a avut răbdare să tehnoredacteze 500 de pagini câte are o carte?

Dar să revin la sistemul CISS. Am crezut că-i și scump. Asta, pe lângă faptul că nu credeam eu în magii de genul “listezi mii de pagini cu un cartuș“. aici nu e vorba de cartuș, ci de o încărcare a unui cartuș. Și având în vedere că unele imprimante au chiar și 6 culori, vă dați seama în cât timp se termină acea încărcare? Vei lista de plăcere! Pe cuvânt de nu-mi iau și eu o imprimantă din setul de imprimante CISS cât de curând (nu-i deloc scumpă!), iau și niște hârtie glossy și m-apuc să fac postere. Hmm, poate așa voi pune în practică o idee de prin 1995. Aceea de a-mi scoate un poster imens, făcându-l din foi normale, A4. Să mai aud pe cineva că-mi zice că-s megaloman. Cu posterul ăsta uriaș îi iau piuitul. Pfff, poate intru în Cartea Recordurilor. bine, nu cu foi glossy că n-am tone de galbeni în vistierie, însă să-mi scot un poster de vreo 10 topuri de hârtie. Adică 5000 de coli. Și să-l pu pe un câmp undeva, botut bine în țărușe. Parcă și prevăd știrea la ziarele și televiziunile străine.

Cu ajutorul unei imprimante CISS, un român a intrat în Cartea Recordurilor“. Mai are Dan Diaconescu Senzaționalul, să mă cheme-n emisie?

River filled with 737 parts

boeing-737-fuselages-in-riverBreaking news from Montana.
A train carrying parts manufactured by Wichita’s Spirt Aerosystems en route to Boeing’s final assembly plant in Washington, has derailed in Montana.
Linda Frost, Montana Rail Link: “19 cars derailed about 18 miles east of Superior around 4 p.m Thursday. Seven of the cars were carrying aircraft components, three cars soybeans, three cars with denatured alcohol and the other seven were empty, Frost said. The aircraft components landed in the Clark Fork River“.
No one was hurt. Trains have been rerouted while crews clear the debris. It is expected to reopen Saturday. Kenneth Evans, Sprit spokesman, confirms the train was carrying fuselages and other parts manufactured in Wichita. The cars originated in Kansas City and were heading to Boeing’s final assembly plant in Renton, Wash.

In a statement, Boeing said, “We have been informed that a BNSF train carrying six 737 fuselages and assemblies for the 777 and 747 derailed near Rivulet, Montana. We have deployed experts to the scene to begin a thorough assessment of the situation.
The cause remains under investigation.
Source

And the best comment on that news was: “Don’t worry, you will fly in one of that planes next year“.
That was funny at the beginning, but if i recall, i’m afraid of planes and flying. Nevertheless, i only fly once. Well, twice, one flight from Bucharest to Larnaka (Cyprus), and the retour from Larnaka to Bucharest.
Anmt that comment, as funny as it was, have a spark of truth in it. I don’t know how much time they will allocate to investigate each fuselages, but i don’t want to fly next time in “dark-past fuselage”, if you get my drift.

Recent Entries »