Întâmplarea cu Jilavu

Ion Băieșu a scris o povestioară comică numită “Întâmplarea cu Jilavu“. Acest Jilavu era personajul principal, un tip la vreo 30 de ani, cu început de chelie, ochelarist, tipic intelectual al anilor 80, căruia i se aprinseseră călcâiele după o nouă angajată în cadrul institutului.
Azi un “bună“, mâine un măr, îi tot dădjilavuea atenție fetei care nu părea să aibă vreodată chef să iasă cu el la întâlnire. Până într-o zi, când, după 2 luni în care fata suferise după fostul iubit, acceptă învitația lui Jilavu la restaurant.

Aici, Jilavu nu-și mai încăpea în piele de bucurie. O cafeluță, o ciorbiță de văcuță, un mușchiuleț Wellington, o sticlă de vin, două pahare de șampanie, înghețată… până când a cerut nota de plată.
Ducând-o pe fată la un restaurent cu renume nu la “împinge tava“, nota de plată avea o sumă astronomică. Vreo 380 de lei. Degeaba s-a căutat eroul nostru în portofel. Abia avea 50 lei, ultima sută o cheltuise cu băieții la șpriț.
Ce era să facă? Ceasul de la mână abia costase 200 de lei când fusese nou. Să oprească un trecător în fața restaurantului să încerce să i-l vândă? Să-i spună franc fetei că n-are suma necesară? Cum putea oare face acest gest?
Sau să-i explice responsabilului de sală situația? Să-i roage pe părinți… Pensionari, nu cheltuiau mult, deci l-ar fi ajutat. Însă până să vină banii din Buzău până la București dura… Care era soluția lui Jilavu?

Aici Ion Băieșu s-a oprit. Cititorul era liber să aleagă sfârșitul poveștii. Ori găsește într-un buzunar la haină suma necesară achitării consumației, ori e aruncat afară în răsetele mulțimii din restaurant, lăsând fata plângând de rușine, ori intră în restaurant un prieten care-l ajută, orice e posibil. Povestea de acum începe, de la… sfârșit!

Așadar, ce-a făcut Jilavu? Ei bine, sincer să vă spun, a avut noroc. N-a avut bani la el, nici Nuți (partenera) nu a plătit. Totul a fost din partea casei. În imaginația lui, Jilavu a făcut o nefăcută. S-a scuzat să se ducă până la toaletă, de unde a sărit pe geam. bine că restaurantul era la parter, nicidecum la etaj, atunci șansele lui se împuținau.
Și nu a fugit acasă, ci s-a dus în spatele restaurantului și-a prins o pisică udă, jigărâtă și plină de pureci. A ascuns-o în sân (a mulțumit de câteva ori în sinea sa lui Dumnezeu că taiorul avea buzunare interioare imense), a revenit la masă, iar în lipsa de atenție a celor din jur, a dat drumul pisicii sub masa celor de la masa alăturată, o cocoană din lumea bună și soțul, ceva deputat.

Pisicii nu i-a trebuit mult și s-a urcat pe piciorul cucoanii, care, de spaimă, a tras un țipăt și-a răsturnat masa înspre masa lui Jilavu, dărâmând ambele mese, într-un dezastru culinar, amestecându-se vin cu șalău, friptură, înghețată, sărmăluțe în foi de viță, piept de curcan în aspic, icre negre…
mess

Pisica a început să alerge bezmetică prin restaurant, speriind clienții care s-au arătat foarte revoltați de apariția acelui animal murdar în restaurantul lor pe care-l frecventau zilnic.
Se ridicau voci, “vă veți pierde cele 4 stele pentru mizeria asta“, “e inadmisibil, nu mai mănânc aici niciodată“, “chemați OPC-ul
Responsabilul restaurantulșui nu numai că și-a cerut scuze și-a luat toate notele de plată, însă a promis că timp de o lună, acei 12 clienți din restaurant vor servi gratis atât prânzul cât și cina. Abia s-au potolit gurile rele.

Jilavu era cât se poate de bucuros: mica lui ghidușie reușise pe deplin, în plus, timp de o lună o putea duce pe Nuți la un restaurant select, de 4 stele.
Deja după o săptămână, cei doi își făceau planuri împreună. nu mică a fost mirarea celor din Institut, când, după șase luni de la ideea salvatoare cu pisica, cei doi și-au pus pirostriile, invitând la nuntă pe toată lumea.
Jilavu a tocmit cel mai bun pret la fotograf nunta, doar o dată-n viață se însoară cu femeia pe care se chinuise atâta s-o cucerească, iar masa au luat-o chiar la restaurantul cu pricina.
Nu și-a mai făcut acum grija consumației, pe lângă darurile de nuntă, Jilavu se împrietenise cu șeful de sală, încât și masa de nuntă a lui și-a celor 70 de nuntași a fost “din partea casei“.

If you like it, share with others. Thank you!Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on Google+
Google+
Pin on Pinterest
Pinterest
Email this to someone
email
Share on Tumblr
Tumblr

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *