“Prietenii mei, ăștia de la pariuri sportive!”

Ce faci când mergi cu consoarta de mână, gândindu-te la ale tale sau discutând de-ale voastre și dintr-o dată femeia îți zice “uite prietenii mei, ăștia de la pariuri sportive“?

Inițial am căzut nițel pe gânduri.
– Uite băi, îmi ziceam, nevastă-mea e prietenă la cataramă cu ăștia de la pariuri sportive. Așadar acolo se duc banii? Bagă femeia la fotbal, la box, sau, mai rău, la păcănele? Și eu habar n-aveam?

Și atunci, am luat-o la întrebări!
– Cum adică femeie? De când ești tu prietenă cu ăștia?
– Păi de când tot joc la ei!
– Cum bă, de când dracu bagi tu la pariuri sportive? Sau la păcănele, Doamne ferește?
– Nu mă, la Loto Polonia!

Atunci m-am prins… A jucat nevastă-mea de câteva ori la Loto Polonia, ba chiar a și câștigat o dată 30-40 de lei. Cică e mult mai lesne să câștigi la polonezi decât la 6 din 49-le nostru mânărit. Însă degeaba a mai jucat de câteva ori, că tot nu i-au ieșit numerele pe care le pusese. Și atunci mi-am adus aminte de povestea lui Gicu, un prieten care făcuse o groază de bani la casele de pariuri.

Să fi fost prin 2000-2001 așa. Gigu al nostru nu se pricepea la multe chestii. Însă la ghicit rezultate era as. Nu știu cum, însă avea un noroc porcesc la așa ceva. Își încercase el norocul și la loto, dar în afară de 4 anumere, pentru care primise cam un salariu pe vremea aia, nimic.
Nici la zaruri nu avea noroc. Și-ntr-o zi a zis să bage la ceva pariuri Unibet. Începuse cu două meciuri doar, ambele în Divizia A (pe vrea aia încă se numea Divizia A). Și a nimerit ambele rezultate. A pus puțini bani, puțini a câștigat.
După vreo două săptămâni a pus iar, tot la două meciuri. Le-a ghicit și pe alea, însă a câștigat mai mult, avea una 4 la 1 șanse, ceva de genul ăsta. Și din 100 de mii luase cam 500 de mii atunci. Punea puțini bani.
pariuri
Apoi, la un campionat european sau mondial a băgat în prostie. Primele 2-3 bilete au fost necâștigătoare, deoarece se întâmplase să mai dea unii gol exact în ultimul minut de joc, de-ți venea să te zgârii pe ochi și să-i blestemi pe bieții fotbaliști. Însă, la un bilet a dat lovitura.
Ghicise omul nostru 5 meciuri. Pusese 6 meciuri pe bilet și avea voie să greșească unul. Și culmea a fost că trei meciuri erau numai cu cote d-astea enorme de 6 la 1, 8 la 1, ceva de te durea mintea. Și cum băgase omul nostru 3 milioane de lei pe biletul ăla, a câștigat vreo 130 și ceva.
Două zile a fost beat mort, de bucurie. Apoi și-a luat TV mare, diagonala de vreo 76, cine naiba avea așa ceva atunci? Și-a mai făcut prin casă una-alta, a mai ajutat o mătușă, diverse.
De atunci știam că dacă vreau un sfat apropos de ceva pariuri sportive, să apelez la el. Însă pe mine nu m-au atras pariurile. Acum câțiva ani am pus și eu vreo 30 de lei și am recuperat 10 lei din ei. Mai bine așa decât să-mi vând frigiderul în casă, să bag banii la pariuri.
De Gicu Nu mai știu nimic de vreo 5-6 ani. Plecase până prin Anglia, găsise ceva de muncă acolo, Dumnezeu cu mila. Nu am mai știut nimic de el de atunci.

Când i-am zis neveste-mii de povestea lui, m-a întrebat dacă am încercat să-l găsesc pe Facebook.
– Ei bine, uite la aia nu mă gândisem…
– Păi vezi poate-l găsești, poate îți dă acum un sfat să câștig și eu!

If you like it, share with others. Thank you!Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someoneShare on Tumblr

Comments

comments

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *